miercuri, 16 februarie 2011

Învăţătura

Nu-i vreme să te găseşti în suflet trist,
Căci trebuie să te pastrezi în lume realist.
Sunt lucruri de care trebuie să conştientizezi,
Şi visător doar din când în când, e bine să visezi.

Să te lupti chiar şi cu tine,
E greu să-ţi duci războaie,
Spre bine tău,
S-alegi o dreapta cale.

Cuvinte spui, cuvinte-alegi,
Dar mai presus. tăcerea-i deasupra oricei legi.
Îndupleca-n tăcere să te mai gândeşti,
Că ştii ca-n gândul tău,
Adevaruri tu grăieşti.

Nu e nevoie să şi materializezi,
Tot ce tu gândeşti,
Sau tot ce tu visezi.

E-o drama-nterioara
Ce trebuie s-o accepti,
Si vrei nu vrei,
Mai bine-i să aştepţi.

Tresar

Acromatică pălărie argintie

Pe luna tremurând,

Se zbate între două ape,

Între cald şi frig.


Semeaţă precum un nor sub soare,

O rază-alunecă printre vapori.


E-un calm de care rar ai parte,

Citind şi admirând

Tablouri pe un coridor.


Adie vântul lin,

Şi e puţin cald

Să te trezeşti

Din somnul anual.

Tablou de iarnă

Sub bolta albă-cenuşie
Stau oameni în maşini şi case,
Amorţiti de gradele de afară.

Fulgi de nea din când coboară
Pe la geamul semi-nchis,
Se perindă la fereastră,
Ca-ntr-un basm de mult el scris.

Scoatem capul la fereastră,
Şi privim acest pastel,
E un joc în care
Până fulgii-au rol în el.

De-ndrăznim să batem câmpii,
Pe afară, pe-nserat,
Vom vedea ciorile
Precum frunzele-n copac.

Punem geană după geană
Şi ne tinem ochii-nchişi,
Absorbim din calmul iernii,
Melancolici şi deschişi.