vineri, 31 decembrie 2010

Globul

E globul ce se-ascunde-n vis,
Cel ce îl dorim să-l ştim atins.
Sub o patură de gânduri visătoare,
Dorinţe ce să le-mplinim.
Precum nişte păsări călătoare,
Ce zboară-n cârd pe lângă noi.
E un zbor cu multă seamă
Să-ţi menţii al tău covor,
Precum Aladdin cel care-şi
Apără împărăţia
Şi rămâne visător.

luni, 29 noiembrie 2010

Personalul

E frig și întuneric afară.
Printre norii plumburii,
lumina-ncepe să dispară.

Norii înșirați în rânduri,
Mai mici, mai mari,
Ca după-arat,
Plini sunt de culoarea nopții,
De-un albastru-ntunecat.

Copacii goi se-ntrezăresc în zare,
Și între ei, licăriri de felinare,
De drum, de-oraș sau de la sat.

În trenul monoton
Cu legănări agale,
E-un frig în pași pe coridor.

Lumina deapănă suav în pâlpâiri
Un tren uitat, și-ascuns
în amintiri.

E liniște și e doar trenul
Un amalgam de zgomote,
Mișcări de roți tărăgană
Pe șine între codri.

E-o vreme rece,
Nici vântul n-o mai schimbă,
Parc-a uitat sau poate nu,
Sau poate stă pe-o listă.

E neschimbat, e vechi
de nici nu știi,
Metal cu roți uitat
Cu care tre să vii.

E-un personal ce n-a visat
În gând spre TGV,
Nici poate n-a-uzit
Ce-i ăla OZN.

Căci ani și ani
A așteptat de-a rândul,
S-a legănat și așteptat,
Răbdarea întrebându-l.

E oare-un vis prea mare
S-ajung un TGV?
Să duc și s-aduc lumea
Din Bruxells pe Saint Germain.

Pe platoul șinelor
de fier,
Noaptea s-a lăsat
Și cu un pic de ger.

E un comfort de clasa-ntâi',
Sub formă de cutie,
De lemn, de fier și piele-ntors
Trecut printr-o magie.

O, tu metal în parte ruginit,
Ai fost considerat,
suficient și potrivit.

Peisaj nocturn,
Lumini și legănări,
Drumul spre casă
Cuprins e de răbdări.

sâmbătă, 20 noiembrie 2010

Sursă

Diferenţiatu-m-am în timp şi spaţiu,
Lumea să o cercetez,
Dar, ca s-o cunosc mai bine,
Bine-ar fi să-mă-ntegrez.

vineri, 27 august 2010

Surâs

Zâmbet, surâs, sentiment, o companie,
Leagă oameni chiar si-o mie.
De doreşti să îi întampini,
Pune totul într-un zâmbet.

Nu uita că bate-n tine,
O călduţă inimioară,
Ce doreşte să trezească,
Şi să-ncânte mandra ţară.

joi, 26 august 2010

Portret

Vezi chipul ce îţi este drag.
Acum tu ochii îi priveşti,
Şi calzi cu a lor licărire,
În marea lor ştii cine eşti.
Le adânceşti culoarea privire cu privire,
E un mister ascuns şi plin e de iubire.

joi, 22 iulie 2010

Mama

O fiinţă de neconceput a lumii
Astăzi s-a născut.
O fiinţă, care plină de dragoste şi iubire,
Copilului a dăruit.

Unică, cum doar inima ştie,
Căldura ei nu se va pierde.
Astfel inima noastră va încerca
Să răsplătească preaiubita mamă,
Fie că lacrimile, mări si oceane vor forma.

Un creator de vise
Un vas el a zidit,
Şi dragoste nemărginită,
De azi la infinit.

vineri, 2 iulie 2010

Nucleu

Pastel interior,
Din lume naşte.
Cotor al vieţii purtător,
Şi-al sufletului ce arde.

Cuptor cu raze calde,
Şi prinse-ntr-un ecran exterior.
Raze purtătoare de arginţi şi plumbi,
Consumatori de energie metafizică.

Un câmp cu fiul schimbător,
Cu dreapta stângă,
Va creşte-ncet nemuritor,
Lumina să ajungă.

joi, 1 iulie 2010

Cădere


Umbră, pătură-mbietoare,
Aură şi nonculoare.
Pelerina vânatorului,
Şi sabia nerecunoscătorului,
Refugiu spre necunoaştere,
Într-un abis al depărtării.
Nesacrificiul durerii,
Va frânge încet,
Coroana nemulţumitului.

vineri, 18 iunie 2010

Iubire

Iubire,
Tu mă faci să zbor.
Şi să aduc stelele să ne jucam cu ele
Pe covor.

Pe culori,
Le adunăm şi le sortăm,
Şi apoi o lume-ntreagă
Conturăm.

Încet,
Mă apropii de tine.
Te văd,
Eşti eu.

Iar stelele cand ne priveau,
Se minunau.

joi, 17 iunie 2010

Surâs

Valul tău eşti tu,
De neoprit să fii.
Şi-ne-ncetat găseste,
Puterea de-a trăi.

Fi raza de soare,
Ce trezeşte dimineaţa
Lumea.

Un lan de grâu alături se arată,
Şi macii roşi purtaţi de vânt,
Născuţi lângă o piatră.

Unduiri uşoare,
De energie pline,
Ne încarcă.

Un zâmbet pe chipu-ţi
Începe să se vadă,
Zburând şi fericind pe cel
Ce va să cadă.

Cine eşti ? şi-n inimă-nfiripă,
De fericeşti o lume-ntreagă,
Într-o clipă.

marți, 15 iunie 2010

Antidot

Cu glasul gândului


aducem lumii linişte.



Un glas al inimii descântec,


Un glas chiar fără sunet.


Se va ivi-naintea noastră


Cu viteza unui tunet.



O prea măreată armonie,


În inimile lor crează.


Şi vrând, nevrând,


Ea se propagă,


Durerea încetează.



Ca o pânză ea pansează,


Sufletul îndurerat,


Ca şi cum, nimic nu s-a-ntâmplat.



Povaţa glasului adusă,


Cunoaştere aduce.


Şi ploaie de lumini


Pe creştet se va scurge.



Veninul astfel înlăturat


Va trimite mai departe,


Glasul inimii purtat.



joi, 3 iunie 2010

Cascada

Vis clădit în mintea noastră
am deschis.
Cu voinţă ne îndreptăm
spre calea sa.
Cu paşi-i mici împinşi de soare
Intuim pasul următor .

Călăuziţi de cerul înstelat,
Neţărmuriţi spre drumul căutat.
Neînfricaţi de întuneric,
Şi conduşi întotdeauna în lumină.

luni, 31 mai 2010

Pârghie

Privim o nesfârşită mare,
Şi pescăruşii o veghează
Crescând în văpaia soarelui.

Tainică lucire-a minţii
este lumea-ntreagă.

Nepreţuit şlefuitor de pietre
Ne-a fost dat spre folosinţă.

Care cu puterea sa,
Contopeşte gândul cu pământul.

Liber ca o pasăre-n zbor,
Şi luminat de sfântul Duh,
Putând înţelege toate limbile pământului.

Făurit înainte de timpuri,
Făcut pentru a crea,
Şi a stăpâni,
dincolo de marginile pămantului.

Jocul zborului printre lumini,
În paşi de lungimi de undă,
Călatorind clipă-n clipă nesfarşit.

joi, 27 mai 2010

Călător

Ascuns copil plin de culoare,
I-a fost dat în căutare, viaţa.
Drum fără de sfârşit sub soare,
Făgăduit i-a fost întâia oară.

În nisipul oglindit,
Un vas cu punte din granit se seamă;
Porneşte încet, necontenit,
Cu arca de aramă,
Şi zei pictaţi ca dintr-un vis,
Visaţi a mia oară.
Un şoim semeţ pe pânze se arată,
Şi umbra sa pe fruntea lui, întuneric poartă.

luni, 10 mai 2010

Ea

Iubita mea cu ochi căprui,
Eu mă uit la stele.
Şi cum mă uit încet, încet,
Îmi văd iubita printre ele.

O strig frumos,şi-i zic să se coboare.
Coboară ea şi o sărut,
Şi-i dăruiesc o floare.

De ce nu vii sus iubitul meu?
Iubita iar mă ceartă.
Să ne uităm iar la apus,
Să vezi o noua artă.

Astrul meu cel preferat eşti tu, lumina mea,
Şi ne-ncetat mă luminezi,
Şi văd cum este lumea.

Cu Dumnezeu eu voi vorbi,
Ca să trăim vecinic.
Să luminăm de-acolo sus,
Să luminăm magnific.

De-acolo sus vom desena,
Şi lumea mea va fi a ta,
A ta şi viceversa.

duminică, 2 mai 2010

Infinitaţi disproporţionale

Descoperi ai lumii aştrii,
Descoperi prin ai tăi ochi albaştri.
Descoperi o lume-ntreagă,
O lume, ce nu poate sa o neagă.

Ascuns, ascuns e adevărul.
Desprins dintr-o geană de lumină
şi trecut prin gânduri.
Cerut de mintea făr-de astâmpar,
Ce nu vrea să stea pe nici un umăr.
Dorit e el s-aducă alinare,
toti ai lumii, toti cu o-ntrebare.

Incert e visul căutării,
Desprins din imaginaţie,
şi extins în creaţie.

marți, 30 martie 2010

Visul

Trecut-au anii zi cu zi,


Trecut-au ei prin ceaţă,


Căci ne-amintim cu noi am pus,


Izvorul lângă piatră.



Am călătorit nespus,


Şi azi ne dă chemare,


Căci lacrimile nu s-au dus


Şi azi ne dau culoare.



Am petrecut pân-la apus,


Am petrecut cu tine-n apă,


Şi lacrimile nu s-au dus,


Ci se întorc spre piatră.



Prigonindu-te-ai în căutare,


Să cauţi, în lume culoare,


Să cerni, în juru-ţi bucurii,


S-arăţi dorinţa de-a trăi.



Colosul vremilor de lut,


Cei ce înca n-au născut,


Ei au aşteptat mai mult,


Ca în lumina să trăiască.



Se-arată azi, cum poţi să fii,


Un vis, ce-n lume crească,


Urmat de glasul inimii,


Urmat, ca să iubească.



Drumul vrejului din vis,


Pierdutu-sa în paradis.


Şi ca s-ajungă în lume să-l găsească,


El va trebui să crească.



Şi de ne-om uita la stele,


Privind cât mai departe,


Răspuns noi vom găsi în ele,


Răspuns, la ce se poate.

luni, 8 februarie 2010

Conexiune

Noi plutim pe line ape,
Și împinși încet de vant,
Credem, doar că ni se pare
Că urmăm același gând.


Suntem unici, şi aşa noi vom rămâne.
Har, voință și putere ne-a fost dat,
Iar porțile vieții ce le-am căutat,
Ne fac ceea ce suntem.

Unirea minții noastre cu realul,
Ne va da ce ne dorim.
Trebuie sa dăm vieții o schimbare,
Şi visele să le-mplinim.

miercuri, 13 ianuarie 2010

Poteca

Stăm de veghe la lumina întunericului,
Şi privim adânc cu ochii-nchişi spre vis.
Tulbură necontenit al nostru gând,
Spre a găsi un drum spre paradis.

Cuprinşi de ochii, hoţi de vise,
Rămânem calmi cu porţi închise.
Nepregătiţi cu inima şi gândul,
Nicicând nu vom cutreiera pământul.

Doar mintea însetată de cuprins,
Va dezlănţui în lume tot ce-i-neatins.
Căci călăuza cugetărilor noastre,
Aşteaptă răspunsul voinţei voastre.

duminică, 10 ianuarie 2010

Astăzi

Haide-ţi să studiem lumea.
Gândiţi-vă la prezent.
Prezentul îl vedem cu multa negativitate, griji şi îndoieli în certitudinea viitorului.
Acum opriţi-vă.
Priviti trecutul. Ce lucruri vă amintiţi?
Lucruri care nu v-au placut? lucruri care v-au suprat?
Sau lucruri frumoase ce v-au făcut viaţa plină şi care v-au adus bucurie şi energie?
Acum opriţi-vă din nou.
Evaluaţi prezentul. Regândiţi toate căile pe care le-aţi ales.
Cum v-aţi dori sa arate viitorul? Ce aşteptări aveţi de la voi?
Veţi mai privi la fel prezentul? Sau veţi privi astefel încât să aveţi o viaţă extraordinara?
Aveţi grijă de voi înşivă, de ceea ce gândiţi, si de ceea ce arătaţi lumii. Iubiţi-vă pe voi întâi şi apoi reflectaţi aceasta în ceilalţi.