Pârghie

Privim o nesfârşită mare,
Şi pescăruşii o veghează
Crescând în văpaia soarelui.

Tainică lucire-a minţii
este lumea-ntreagă.

Nepreţuit şlefuitor de pietre
Ne-a fost dat spre folosinţă.

Care cu puterea sa,
Contopeşte gândul cu pământul.

Liber ca o pasăre-n zbor,
Şi luminat de sfântul Duh,
Putând înţelege toate limbile pământului.

Făurit înainte de timpuri,
Făcut pentru a crea,
Şi a stăpâni,
dincolo de marginile pămantului.

Jocul zborului printre lumini,
În paşi de lungimi de undă,
Călatorind clipă-n clipă nesfarşit.

Călător

Ascuns copil plin de culoare,
I-a fost dat în căutare, viaţa.
Drum fără de sfârşit sub soare,
Făgăduit i-a fost întâia oară.

În nisipul oglindit,
Un vas cu punte din granit se seamă;
Porneşte încet, necontenit,
Cu arca de aramă,
Şi zei pictaţi ca dintr-un vis,
Visaţi a mia oară.
Un şoim semeţ pe pânze se arată,
Şi umbra sa pe fruntea lui, întuneric poartă.

Ea

Iubita mea cu ochi căprui,
Eu mă uit la stele.
Şi cum mă uit încet, încet,
Îmi văd iubita printre ele.

O strig frumos,şi-i zic să se coboare.
Coboară ea şi o sărut,
Şi-i dăruiesc o floare.

De ce nu vii sus iubitul meu?
Iubita iar mă ceartă.
Să ne uităm iar la apus,
Să vezi o noua artă.

Astrul meu cel preferat eşti tu, lumina mea,
Şi ne-ncetat mă luminezi,
Şi văd cum este lumea.

Cu Dumnezeu eu voi vorbi,
Ca să trăim vecinic.
Să luminăm de-acolo sus,
Să luminăm magnific.

De-acolo sus vom desena,
Şi lumea mea va fi a ta,
A ta şi viceversa.

Infinitaţi disproporţionale

Descoperi ai lumii aştrii,
Descoperi prin ai tăi ochi albaştri.
Descoperi o lume-ntreagă,
O lume, ce nu poate sa o neagă.

Ascuns, ascuns e adevărul.
Desprins dintr-o geană de lumină
şi trecut prin gânduri.
Cerut de mintea făr-de astâmpar,
Ce nu vrea să stea pe nici un umăr.
Dorit e el s-aducă alinare,
toti ai lumii, toti cu o-ntrebare.

Incert e visul căutării,
Desprins din imaginaţie,
şi extins în creaţie.