Stăm de veghe la lumina întunericului,
Şi privim adânc cu ochii-nchişi spre vis.
Tulbură necontenit al nostru gând,
Spre a găsi un drum spre paradis.
Cuprinşi de ochii, hoţi de vise,
Rămânem calmi cu porţi închise.
Nepregătiţi cu inima şi gândul,
Nicicând nu vom cutreiera pământul.
Doar mintea însetată de cuprins,
Va dezlănţui în lume tot ce-i-neatins.
Căci călăuza cugetărilor noastre,
Aşteaptă răspunsul voinţei voastre.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu