Iubita mea cu ochi căprui,
Eu mă uit la stele.
Şi cum mă uit încet, încet,
Îmi văd iubita printre ele.
O strig frumos,şi-i zic să se coboare.
Coboară ea şi o sărut,
Şi-i dăruiesc o floare.
De ce nu vii sus iubitul meu?
Iubita iar mă ceartă.
Să ne uităm iar la apus,
Să vezi o noua artă.
Astrul meu cel preferat eşti tu, lumina mea,
Şi ne-ncetat mă luminezi,
Şi văd cum este lumea.
Cu Dumnezeu eu voi vorbi,
Ca să trăim vecinic.
Să luminăm de-acolo sus,
Să luminăm magnific.
De-acolo sus vom desena,
Şi lumea mea va fi a ta,
A ta şi viceversa.
Un comentariu:
Se ia putina inspiratie de poet, se adauga pasiune pentru astronomie si putintica durere din dragoste, si se ajunge la aceasta poezioara :p
Tine de orice te face sa scrii poezii. Nu-i da drumul. Poezia asta ma duce cu gandul la Luceafarul, dar cred ca intr-o zi mai in viitor, o alta poezie o sa ma duca cu gandul la poezia ta :D
Trimiteți un comentariu